LICHENII

Zona Industriala

2009-04-28T12:11:00.001-07:00

Zona Unirii

2009-04-28T12:04:00.000-07:00

Zona Parcul Crang

2009-04-28T11:57:00.001-07:00

Zona Bisoca

2009-04-28T11:45:00.001-07:00

Cuprinsul acestei lucrari

2009-04-03T03:55:00.000-07:00

Cuprins

Argument

Scopul

Obiectivele

Licheni ca bioindicatori de poluare atmosferica

Etapele cercetarii

· Fisa tehnica 1 - Planificarea traseului

· Fisa tehnica 2 - Notiuni generale despre licheni

· Fisa tehnica 3 – Mediul de viata al lichenilor

· Fisa tehnica 4 – Rezultatele cercetarii

· Fisa de observatie – Interpretarea rezultatelor

Concluzii in urma cercetarii

Argument

2009-04-03T03:53:00.000-07:00

Poluarea este una din provocarile grave cu care se confrunta omenrirea in ultimele decenii. Neavand granite, poluarea ne afecteaza mai mult sau mai putin pe fiecare din noi. Viziunea actuala arata ca poluarea nu va putea fi eradicata, dar poate fi tinuta sub control si diminuata .

Scoala si in mod deosebit stiintele naturii sunt elemente chemate sa isi aduca contributia in formarea unor comportamente ecologice de pastrare a unui mediu cat mai curat , de protejarea a speciilor pe cale de disparitie , de gasire a unor solutii de reducere a poluarii in zonele in care locuiesc si nu numai .

Un alt aspect al educatiei ecologice il constituie constientizarea economisirii resureselor energetice ale apei sau a altor materii prime care au legatura directa cu procesul de poluare .

Cu totii sa contribuim la pastrarea echilibrului biologic din natura si sa avem in vedere ca orice process minor de degradare a mediului poate avea in timp consecinte majore asupra sanatatii organismelor.

Scopul

Studiul nostru a avut ca scop determinarea gradului poluarii atmosferice in Municipiul Buzau luand ca repere zone specifice poluarii de acest tip.

Obiective generale

2009-04-03T03:50:00.000-07:00

O₁ : Aplicarea cunostintelor stiintifice acumulate la orele de biologie in situatiile intalnite pe teren
O₂ : Formarea unor abilitati de a cerceta cu atentie speciile de licheni prezente pe scoarta unor arbori
O₃ :Interpretarea rezultatelor studiului in vederea atingerii scopului stabilit .
O₄ : Identificarea surselor de poluare care influenteaza distributia speciilor de licheni pe scoarta arborilor .
O₅ : Gasirea unor solutii de reducere a poluarii

Licheni ca bioindicatori ai poluarii atmosferice

2009-04-03T03:48:00.000-07:00

Lichenii sunt plante omniprezente in toate mediile de viata si in orice anotimp, uneori observati doar de un ochi atent, datorita “discretiei” lor print alia redusa si culorile lor , adevarat indemn pentru a “invata sa observi” . Propunem sutudiul lichenilor din Municipiul Buzau si imprejurimi, cunoscuta fiind utilizarea lor ca bioindicatori si biomonitori ai poluarii atmosferice.

· Actiuni premergatoare :

- Stabilirea reperelor cartografice ;

- Alegerea stationarelor experimentale ;

· Activitati propriu zise :

- Iesiri in teren , observarea lichenilor , a distrubutiei acestora ;

- Completarea fiselor de observatie ;

- Inventarierea speciilor de licheni in arealele repartizate;

- Monitorizarea speciilor de licheni ;

- Culegerea , analiza si interpretarea datelor ;

- Intocmirea unui catalog cu specii de licheni ;

- Prezentarea rezultatelor in cadrul unui simpozion ecologic .

Fisa tehnica 1.

2009-04-03T03:46:00.000-07:00

-Planificarea traseului -

Am considerat aceste zone ca fiind o alegere buna pentru studiul efectuat de noi deoarece sunt diferite , cel putin teoretic, in ceea ce priveste gradul poluarii atmosferice .

Traseul stabilit :

- Centru

- Bd. Unirii (zona cu trafic auto intens);

- Zona Industriala ;

- Zona Autogara , XXL ;

- Parcul Crang ;Parcul Marghiloman ; Parcul Hasdeu

- Zona Transilvaniei ( Fabrica de mase plastice , Fabrica de Bere )-circulatie intensa;

- Localitatea Bisoca (in comparatie cu zonele urbane);

Traseul a fost parcurs in cadrul deplasarii echipei de elevi pe teren , observand lichenii precum si distributia acestora.

Fisa tehnica 2.

2009-04-03T03:44:00.000-07:00

-Date fundamentale despre licheni-

Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate in urma convietuirii permanente dintre o ciuperca (ascomiceta sau mai rar o bazidiomiceta) si o alga verde (alga Pleurococcus) sau o alga albastra. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural si fiziologic fata de cei doi parteneri care participa la simbioza.

1)Clasificarea lichenilor :

Din punct de vedere morfologic se deosebesc mai multe tipuri de licheni :

· Dupa forma talului :

- Licheni crustosi. Tal sub forma de crusta ce adera puternic de suprafata substratului sau este incrustat in acesta (suprafata stancilor, trunchiul arborilor). In numeroase cazuri constituie singuri vegetatia stancilor golase.

-Licheni frunzosi (foliacei). Tal lamelar, foliaceu (de aspectul unei frunze) cu simetrie dorsi-ventrala, fixat partial de substrat (sol, scoarta arborilor) cu ajutorul unor hife asemanatoare unor rizoizi (rizine); corpul sau sau cel putin marginile sunt ridicate de pe substrat.

-Licheni tufosi (fruticulosi). Au aspectul unor tufe mici ą ramificate, verticale sau pendule cu simetrie radiara. Cand sunt foarte lungi si subtiri au aspect filamentos.Culoarea talului, criteriu important in determinarea speciilor este foarte variata: alba, galbena, cenusie, bruna, neagra, verde, albastruie, rosie etc.
- Licheni gelatinosi. Talul gelatinos are aspect subtire, membranos si foarte friabil la uscaciune si gros, gelatinos in stare umeda. Consistenta talului umed se datoreaza tecii mucilaginoase a componentei algale (alga albastra-verde);

· Dupa substratul pe care traiesc :

- saxicoli (pe stanci);

- endolitici (cresc chiar in masa stancii) si epifitici (care traiesc pe tulpinile arborilor), de regula, cresc pe partea de nord a tulpinelor, dar exista si unele abateri;

- corticoli (pe trunchiul si ramurile arborilor) ;

- endofloiodici (cresc in grosimea scoartei) si epifloiodici (cresc pe suprafata scoartei);

-tericoli (cresc pe diferite tipuri de sol);

-lignicoli (pe lemne si putregaiuri);

-muscicoli (pe muschi) etc.

2)Inmultirea lichenilor :

Inmultirea lichenilor se realizeaza in general pe cale vegetativa (fragmente de tal s.a.). Ciuperca constitutiva se poate inmulti si asexuat prin spori, formand corpuri sporifere: apotecii (frecvent) si peritecii. Apoteciile se prezinta ca niste mici discuri, cu diametrul de cativa milimetri, ce se prind de tal printr-un piciorus (podetiu). Culoarea apoteciilor variaza, fiind de obicei diferita de cea a talului pe care se formeaza. In apotecii se formeaza spori care eliberati germineaza, dand nastere la hife de ciuperca. Daca aceste hife intalnesc alga corespunzatoare, vor da nastere unui nou lichen.

3)Hranirea lichenilor :

Lichenii sunt plante autotrofe ce se hranesc prin fotosinteza cu intensitate redusa , iar cresterea talului este inceata.

4) Importanta lichenilor :

Lichenii în alimentaţie şi industrie .

Deşi importanţa econmică a fost totdeauna subestimată, ei joacă un rol destul de important în ţările nordice, în special în alimentaţia unor animale,în fabricarea glucozei, a unor substanţe colorante,medicamente.

Nici la alte altitudini ei nu pot fi ignoraţi ; este suficient să amintim că unele din săpunurile cele mai fine îşi datorează mirosul plăcut unui modest şi anonim lichen.

Lichenii si medicina.

Încă din antichitate s-a apelat la licheni ca remediu în anumite boli, dar aceasta pornind mai mult de la superstiţii decât de la o bază ştiinţifi -că. Proprietăţile miraculoase atribuite unui lichen se bazau de cele mai multe ori pe asemănarea dintre plantă şi organul sau boala tratată. Astfel, speciile Usnea,care seamănă atât de mult cu părul erau recomandate pentru creşterea părului .Xanthoria parietina „ lichenul galben ” pentru tratarea „gălbinarei”-hepatitei etc.

Lichenii surse de substanţe colorante

Înainte de a fi descoperiţi coloranţi de anilină lichenii au jucat un rol important în industria coloranţilor.Vechii greci îi foloseau ca o sursă importantă de colorant de purpură. Stofele groase de tip tweed, fabricate în Scoţia,mai sunt colorate cu substanţe extrase din licheni,care le imprimă în acelaşi timp un miros plăcut.În plus,stofele vopsite astfel prezintă o mare rezistenţă a culorii şi nu sunt atacate de molii. Turnesolul, colorantul indicator pentru baze şi acizi binecunoscut în chimie derivă din licheni. El este „ inrudit ” cu orceina ,alt reactiv important extras din licheni dar mult mai complex.

Fisa tehnica 3.

2009-04-03T03:41:00.000-07:00

-Mediul de viata a lichenilor-

Lichenii sunt raspanditi pe toata suprafata Terrei : desert , zona polara (tundra) , unde formeaza aproape exclusiv hrana animalelor si zona temperata pe stancile golase de la munte , pe trunchiurile arborilor , pe pamant , pe pietre si ziduri .

Lichenii constituie “pionerii” vegetatiei saxicole , deoarece se instaleaza primii in statiuni improprii pentru alte grupe de plante; prin intermediul acizilor secretati (actiune coroziva) reusesc sa dezagrege rocile , contribuind la formarea unui strat subtire de sol, pe care se vor instala initial muschi , apoi plante superioare.

Activitatea pe teren

Fiecare zona de studiu aleasa a fost repartizata pentru o zi anume a saptamani . Cei doi membrii echipei si-au impartit sarcinile cautand licheni pentru probe de laborator, facand fotografii pentru stabilirea gradului de poluare atmosferica si nu in cele din urma au cautat zonele populate cu licheni .

Rezultatele vor fi consemnate in Fisa de observatie.

Fisa tehnica 4.

2009-04-03T03:38:00.000-07:00

-Rezultatele cercetarii -

O modalitate simpla de apreciere a gradului de poluare a mediului in special cu SO₂(provenit din arderea combustibililor), este inregistrarea numarului de specii de licheni crustosi, foliacei, fructiculosi din teritoriul investigat.

Lichenii crustosi care adera cel mai strans de scoarta (suport) au suprafata de contact cu poluantul cea mai redusa fiind mai putin afectati, cu posibilitatea de a fi singurii licheni prezenti in zonele poluante. Astfel, in zona Unirii lichenii crustosi :

-Buellia Punctata

- Lecanora Conizoeoides

Au frecventa redusa si se gasesc in special la baza arborilor. Cele doua specii de licheni le-am intalnit in zona industriala dar si central a orasului, pe trunchiul arborilor si avand o frecventa mai mare decat in zona Unirii.

Lichenii foliacei sunt in general mai sensibili la poluare decat cei crustosi. I-am intalnit in zona Parcului Crang, Marghiloman cu o frecventa moderata .

Exemple de licheni existenti :

- Hypogymnia Plysades;

-Parmelia sulcata;

-Xanthoria candelaria;

-Parmelia caperata.

Aceleasi specii de licheni apar si in zonele industrial si centrale dar cu frecventa mult mai redusa si in special la baza arborilor.

Licheni fruticulosi(tufosi) sunt cei mai sensibili la poluare . In zonele orasului unde am studiat gradul de poluare nu am gasit nicio specie din aceasta clasa. Comparand cu zona lacului Bisoca unde am gasit specii de licheni fruticulosi :

-Usnea Rubicunda

Zonele orasului sunt mult mai poluate deoarece in loc. Bisoca nu numai ca am gasit licheni fruticulosi dar au si o frecventa ridicata. Am prelevat probe (fara a deteriora scoarta copacului ) luand mostre de pe sol pe care le prezentam si carora le-am facut fotografii.

Fisa de observatie

2009-04-03T03:34:00.000-07:00

-Interpretarea rezultatelor-

Trebuie sa mentionam ca in evaluarea rezultatelor am folosit o metoda dezvoltata de englezi ce implica studiul asociatiilor de licheni.
O noua tehnica a fost propusa de C. Van Haluwyn si M Lerond, evaluarea prin studiul asociatiilor de licheni.

Pentru a stabili schema de corespondenta intre licheni si poluare, tehnicile fitosociologiei au fost utilizate. O comunitate de licheni ofera mai multe informatii decat un individ luat izolat. Odata cu marirea gradului de poluare comunitatile de licheni se fragmenteaza in noi grupuri (continand mai putie specii) a caror evolutie ramane blocata, sau in grupuri ce sunt niste alterari ale comunitatilor initiale.

Aceste studii au permis selectionarea unui numar mic de specii caracteristice unei regiuni date, intr-o perioada de timp fixata, alese pentru facilitatea in identificarea lor (chiar si de nespecialisti), si pentru a pune la punct o scara numarand 7 zone de poluare notate de la A la F :

-A este zona unde poluarea este maxima, SO2 este extrem de activ, niciun lichen corticol nu supravietuieste (un veritabil desert lichenic) ;
-B, C, D corespund zonelor cu poluare foarte puternica, puternica, potrivit de puternica ; in zona D arborii prezinta mai putin de 10 specii diferite de licheni (mai ales de licheni de scoarta).
-E este o zona cu poluare medie cu aparitia unor licheni foliacei si fruticulosi.
-F sunt zone cu poluare slaba sau foarte slaba unde bogatia in licheni devine semnificativa ; trunchiurile sunt acoperite din belsug de licheni foliacei si roditori.
Lichenii identificati sunt specificati in tabelul inclus in aceasta metoda speciala de masurare a gradului poluarii aerului.

Parcul Crang – Identificare cu ajutorul lupei si a nomenclatoarelor

2009-04-03T03:21:00.000-07:00

Specii de licheni intalnite pe arbori :

L₁- Lecanora conizaeoides

L₂- Lecanora expallens

L₃- Leprarie inacana

L₄– Amandinea punctata

L₅- Xanthoria parietina

L₆- Hypogymnia physodes

L₇- Diploicia canascens

Specie licheni	Arbore 1	Arbore 2	Arbore 3	Arbore 4	Arbore 5	Arbore 6	Frecventa medie a speciilor
L₁	12	8	9	10	11	4	9
L₂	7	4	0	0	5	6	3,66
L₃	10	7	3	5	1	0	4,33
L₄	6	7	2	4	5	3	4,5
L₅	16	3	9	6	10	9	8,83
L₆	4	0	7	3	0	6	3,33
L₇	3	0	5	2	3	4	2,83
Indicele de calitate al aerului							36,48

Arborele 1 :

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 12 L₃: 10
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 12 L₃: 10 L₅: 16
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 12 L₂: 7 L₅: 16
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 12 L₃: 10 L₄: 6 L₅: 16 L₆: 4
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 12 L₃: 10 L₄: 6 L₅: 16 L₇: 3
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 12 L₃: 10 L₄: 6 L₅: 16
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 12 L₂: 7 L₃: 10 L₅: 16 L₆: 4
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 12 L₂: 7 L₃: 10 L₅: 16
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 12 L₃: 10 L₅: 16
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 12 L₅: 16

Arborele 2 :

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 8 L₃: 7
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 8 L₃: 7 L₅: 3
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 8 L₂: 4 L₅:3
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 8 L₃: 7 L₄: 7 L₅: 3 L₆: 0
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 8 L₃: 7 L₄: 7 L₅: 3 L₇: 0
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 8 L₃: 7 L₄: 7 L₅: 3
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 8 L₂: 4 L₃: 7 L₅: 3 L₆: 0
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 8 L₂: 4 L₃: 7 L₅: 3
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 8 L₃: 7 L₅: 3
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 8 L₅: 3

Arborele 3 :

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 9 L₃: 3
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 9 L₃: 3 L₅: 9
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 9 L₂: 0 L₅: 9
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 9 L₃: 3 L₄: 2 L₅: 9 L₆:7
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 9 L₃: 3 L₄: 2 L₅: 9 L₇: 5
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 9 L₃: 3 L₄: 2 L₅: 9
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 9 L₂: 0 L₃: 3 L₅: 9 L₆: 7
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 9 L₂: 0 L₃: 3 L₅: 9
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 9 L₃: 3 L₅: 9
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 9 L₅: 9

Arborele :4

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 10 L₃: 5
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 10 L₃: 5 L₅: 6
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 10 L₂: 0 L₅: 6
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 10 L₃: 5 L₄: 4 L₅: 6 L₆: 3
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 10 L₃: 5 L₄: 4 L₅: 6 L₇: 2
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 10 L₃: 5 L₄: 4 L₅: 6
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 10 L₂: 0 L₃: 5 L₅: 6 L₆: 3
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 10 L₂: 0 L₃: 5 L₅: 6
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 10 L₃: 5 L₅: 6
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 10 L₅: 6

Arborele 5 :

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 11 L₃: 1
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 11 L₃: 1 L₅: 10
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 11 L₂: 5 L₅: 10
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 11 L₃: 1 L₄: 5 L₅: 10 L₆: 0
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 11 L₃: 1 L₄: 5 L₅: 10 L₇: 3
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 11 L₃: 1 L₄: 5 L₅: 10
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 11 L₂: 5 L₃: 1 L₅: 10 L₆: 0
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 11 L₂: 5 L₃: 1 L₅: 10
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 11 L₃: 1 L₅: 10
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 11 L₅: 10

Arborele 6 :

Careul 1: L₁, L₃	Specia: L₁: 4 L₃: 0
Careul 2: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 4 L₃: 0 L₅: 9
Careul 3: L₁, L_2,L₅	Specia: L₁: 4 L₂: 6 L₅: 9
Careul 4: L₁, L_3,L_4,L_5,L₆	Specia: L₁: 4 L₃: 0 L₄: 3 L₅: 9 L₆: 6
Careul 5: L₁, L_3,L_4, L_5,L₇	Specia: L₁: 4 L₃: 0 L₄: 3 L₅: 9 L₇: 4
Careul 6: L₁, L_3,L_4, L₅	Specia: L₁: 4 L₃: 0 L₄: 3 L₅: 9
Careul 7: L₁, L_2,L_3,L_5,L₆	Specia: L₁: 4 L₂: 6 L₃: 0 L₅: 9 L₆: 6
Careul 8: L₁, L_2,L_3,L₅	Specia: L₁: 4 L₂: 6 L₃: 0 L₅: 9
Careul 9: L₁, L_3,L₅	Specia: L₁: 4 L₃: 0 L₅: 9
Careul 10: L₁, L₅	Specia: L₁: 4 L₅: 9